October 28th, 2008 Alex
O criză economică este naturală în contextul capitalismului, și se întâmplă ciclic odată la 5-7 ani. Noi suntem un pic nefamiliari cu fenomenul, economia noastră fiind ferită datorită anilor de comunism, sistem economic al cărui scop declarat era salvarea societății de porcii capitaliști, păcat că unii oameni erau mai egali ca alții și exista aceași goană după putere doar că era împachetată frumos în ideologie marxistă.
Pe vremuri când oamenii făceau schimb de bunuri reale (troc) conceptul de monedă de schimb a schimbat lumea, deoarece era dintr-o dată posibilă schimbarea de miere pe arme. Toate bune și frumoase, dar inițial o bancnotă era dovada că ai la bancă o cantitate de aur. Doar că între timp aurul a devenit insuficient pentru acoperirea banilor care circulă, iar băncile naționale au început tipărirea banilor din aer, de unde și adevărul actual … bani == datorii.
Banca națională este cam singura cu dreptul de a tipări bani, dar îi dă mai departe cu dobândă, iar banii pentru dobândă îi tipărește tot banca națională. Iar dacă un Gigi, ale cărei îndeletniciri sunt speculațiile, împrumută o sumă colosală fără acoperire reală, dacă se află în imposibilitate de plată, banii respectivi dispar din circulație și datoriile rămân, iar dacă de Gigi depind alți oameni/alte afaceri, la rândul lor se pot găsi în imposibilitate de plată.
Ca subiect conspiraționist în Confessions of an Economic Hit Man se descrie cum puterile economice *cough*sua*cough* conving națiunile subdezvoltate să împrumute sume colosale de bani, și cum banii circulă tot pe la companiile americane/europene cu sediul în țările respective, datoriile devin imposibil de plătit, banii nefiind folosiți la creșterea economică, Doamne ferește. Nu vrea țara respectivă să coopereze, nu-i problemă, se schimbă puterea în numele democrație. Sclavie modernă. Trăiască MacDonalds.
„Beware of greeks bearing gifts” cum se mai spune. De unde și efectul secundar al unei crize în SUA, afectând în mod inevitabil economia mondială, mai ales că majoritatea tranzacțiilor la nivel mondial se fac în dolari, tipăriți de Federal Reserve.
Pentru stabilizarea sistemului economic este nevoie de localizarea pierderilor. O soluție temporară este tipărirea de mai mulți bani, evident pentru plata datoriilor, ce are ca efect mărirea inflației, și teoretic se poate ajunge în situația de plată a sute de dolari pentru o pâine. Când se tipăresc bani este ca și când banca ia bani de la toată lumea, ajutând pe cei ce au provocat, câteodată chiar intenționat, criza. De unde și un groaznic efect secundar: bogații devin și mai bogați, iar săracii devin și mai săraci.
Ca efect pozitiv, în timpul unei crize se scapă de multe gunoaie a căror valoare exista doar pe hârtie, iar lumea devine mult mai sceptică la acordarea de credite și la plata de sume mult prea mari pe proprietăți ce nu au o valoare reală. Și trecând peste oportuniștii de pe Wall Street care sunt sigur că nu visau când erau mici să devină brokeri, efectul se resimte și în tehnologie: degeaba are Sun patente software în valoare de miliarde de dolari, în momentul ăsta valorănd fix pula (scuzați exprimarea). Ca efect pozitiv în timpul crizei iese în față valoarea reală.
Ca să poți supraviețui crizei, sfaturile sunt simple și de bun simț:
- ferește-te de credite, mai ales că tot pentru acoperirea datoriilor băncile au tendința de a mări dobânzile
- evită achiziționarea de rahaturi de care oricum n-ai nevoie
- dacă tot îți faci credit, fă-ți credit pentru investiții care vor genera alți bani, renovarea apartamentului sau înlocuirea telefonului mobil fiind excluse
- dacă serviciul tău actual este în pericol, ar fi cazul să-ți găsești o carieră ce produce valoare reală … economia din SUA fiind puternică tocmai datorită fluidității de care dau dovadă americanii în timpul unei crize
Cum sediul angajatorului meu se află la Anchor Plaza, clădire ce adăpostește centrul operațional al unei bănci, cel puțin, mă distrează interacțiunea cu oameni ce lucrează în sistemul bancar: îmbrăcați la costum plus cravată, în afară de „casual Friday”, cu jargon specific, inaccesibil celorlalți, ca o noblețe corporatistă asumată, și cu vise și îndeletniciri de parcă ocupația lor ar avea vreun sens. Avem însă economiști, contabili și manageri ce ies pe bandă rulantă, și au nevoie de o ocupație, mai ales că banii ăia de la FMI nu se cheltuiesc singuri.
Și știu că am un oarecare dispreț, nejustificat pentru unii, dar serios … ce-ar fi să dai vieții tale un sens în afara viselor meschine de îmbogățire rapidă? Mai ales că odată ce treci peste un anumit prag, chiar nu mai contează, și poți dormi și noaptea că nu mor oameni de foame din cauza ta. Sau dacă te-ai împușca ar fi la fel de constructiv 
Posted in grownup stuff | 3 Comments »
